ANRE: Romania a transmis COMISIEI EUROPENE notificarea oficiala a SCHEMEI DE SPRIJIN prin CERTIFICATE VERZI

Notificarea oficială a schemei de sprijin privind energia electrică produsă din surse regenerabile de energie prin sistemul cotelor obligatorii de energie electrică combinat cu tranzacţionarea certificatelor verzi a fost transmisă Comisiei Europene. Acest demers reprezintă ultima etapă înainte de punerea efectivă în practică a schemei de institutiile abilitate din România.

Consiliul Concurenţei a avizat notificarea elaborată de Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) referitoare la acestă schemă, înainte de a fi transmisă forului european.

Până în prezent, schema de sprijin pentru producătorii de energie electrică din surse regenerabile, instituită prin Legea nr. 220/2008, nu s-a aplicat întrucât măsurile de sprijin prevăzute sunt de natura ajutorului de stat sau susceptibile de a constitui ajutor de stat, pentru aplicarea acestora fiind necesară autorizarea prealabilă a Comisiei Europene.
Schema a fost notificată informal Comisiei Europene în iulie 2010 şi a făcut obiectul mai multor etape de consultări tehnice şi schimburi de informaţii cu forul comunitar, în scopul respectării prevederilor Orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru protectia mediului. Ca urmare a consultarilor dintre autorităţile române şi Comisia Europeană, ANRE în colaborare cu Ministerul Economiei, Comertului şi Mediului de Afaceri şi Consiliul Concurentei a elaborat un Proiect de Ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează Legea 220/2008, astfel încât să fie îndeplinite cerinţele Comisiei privind compatibilitatea măsurilor de sprijin cu legislaţia în domeniu.

Principalele amendamente vizează evitarea supracompensării pe ansamblu a producătorilor şi cumulul ajutoarelor de stat din mai multe surse. De asemenea, faţă de prevederile Legii nr. 220/2008, prin proiectul de ordonanţă, numărul de certificate verzi va fi redus pentru anumite tehnolologii, astfel: de la 3 certificate la 2 certificate pentru energia electrică obţinută din energie geotermală, biomasă (alta decât cea provenită din culturi energetice), biolichide, biogaz, iar pentru gazul de procesare a deşeurilor şi gazul de fermentare a nămolurilor numărul de certificate a fost redus de la 3 la 1. A fost menţinut nemodificat numărul de certificate verzi pentru energie hidraulică, eoliană, solară şi biomasă obţinută din culturi energetice. Proiectul Ordonanţei de Urgenţă poate fi consultat pe site-ul ANRE: www.anre.ro

Autorităţile române consideră că principalele puncte de divergenţă cu legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat au fost clarificate atât în cadrul ultimelor consultări tehnice, cât si prin documentaţia ce face parte integrantă din notificare şi speră să obţină o decizie favorabilă din parte Comisiei Europene, până la începutul lunii august. Se estimează că, după obţinerea deciziei Comisiei, de acest sistem vor beneficia aproximativ 500 operatori economici care vor dezvolta proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile, contribuind astfel la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă asumate de statul român în cadrul Strategiei Uniunii Europene la nivelul anului 2020.

România, raiul eolienelor: Încă 400 de milioane de euro în energie "verde". Vezi proiectele

Şase mari proiecte de investiţii în centrale electrice care funcţionează cu resurse regenerabile au fost aprobate de ANRE de la începutul acestuia an. Cinci sunt ferme eoliene, dar găsim şi un proiect de hidrocentrală de 12 MW pe râul Prahova, la Comarnic.

Agenţia Naţională de Reglementare în Energie a dat autorizaţii pentru şase noi proiecte de investiţii în centrale de producere a electricităţii mai mari de 10 MW  de la începutul acestui an. Cu excepţia unuia singur, restul de cinci proiecte sunt ferme eoliene. Valoarea cumulată a celor şase proiecte avizate este de 400 de milioane de euro, contravaloarea a 252 de MW putere instalată, potrivit datelor furnizate Money.ro de către Autoritate. 

Cel mai mare proiect este Centrala Electrică Eoliană Mihai Viteazu 4 amplasată în comuna cu acelaşi nume din Constanţa. El costă 116 milioane de euro, are o capacitate de 80 de MW şi este dezvoltat de compania Eolica Dobrogea One controlată de spaniolii de la Iberdrola. 

Un alt proiect de fermă eoliană este cel al italienilor de la Enel. Denumit Centrala Electrică Eoliană Sălbatica 1 este amplasat în satul Agighiol din Constanţa, are o putere instalată totală de 70 de MW şi costă 111 milioane de euro.

Canadienii de la Blue Energy vor dezvolta şi ei o fermă eoliană de 70 de MW în satul Corugea ce aparţine de comuna Casimcea din Tulcea. Costul proiectului este de 106 milioane de euro.

Tot în Tulcea, de această dată în satul Caugagia aparţinând de comuna Naia, se va construi o centrală eoliană de 10 MW. Dezvoltatorul este compania Holrom Energy Renewable iar investiţia se cifrează la 10,6 milioane de euro. 

O centrală eoliană de 10 MW va apărea şi în Buzău, comuna Topliceni. Costul acesteia este de 15,3 milioane de euro iar dezvoltatorul este compania M&M 2008.

Un alt nou proiect major din regenerabile din acest an, avizat de ANRE, este o hidrocentrală de 12 de MW amplasată pe râul Prahova în dreptul localităţii Comarnic. Investiţia de 41 de milioane de euro va fi suportată de compania metalurgică  ELSID Titu. 

Energia eoliană este domeniul  care atrage, în ultimii ani, unele dintre cele mai mari investiţii din economia românească.

Estimările specialiştilor de la Ministerul Economiei arată că, până la sfârşitul lui 2011, în ţară vor fi instalaţi 1.000 de MW eolieni.
Dobrogea este zona în care mai multe companii energetice de top au anunțat investiții masive în eoliene. În această parte a țării sunt instalați deja 600 MW, iar alte câteva mii sunt în stadiul de execuție sau proiect.

Asociaţia pentru energie eoliană apreciază că în 2012 vor fi construite centrale cu o putere de 1.335 MW, iar în 2013 capacitatea de producţie va fi suplimentată cu încă 1.508 MW, astfel că în România va exista o capacitate de producţie din surse eoliene de 4.013 MW.

La nivelul UE, capacitatea totală de producţie în turbine eoliene era la finele anului trecut de 84.074 MW.

Germania are cea mai mare capacitate de producţie de energie eoliană din UE, de 27.214 MW, conform datelor de la finele anului trecut, urmată de Spania, cu 20.676 MW, Italia (5.797 MW) şi Franţa (5.660 MW).

Construcţia unui MW eolian necesită o investiţie de 1,5 – 1,7 milioane de euro.

Borbely: 100 de milioane de lei, de la 1 iunie, pentru Programul 'Casa Verde'

''100 de milioane de lei vor fi alocaţi de la 1 iunie pentru Programul 'Casa Verde'. Am consumat cele 110 milioane de lei care au fost. Acest lucru înseamnă peste 18.000 de case unde vor fi introduse acele centrale termice bazate pe energii regenerabile. Sistemul nu s-a schimbat: 6.000 de lei pentru panouri solare sau biomasă şi 8.000 de lei pentru acele pompe de căldură. E un program de succes după părerea mea. Deja la peste 3.600 de cetăţeni am şi plătit de fapt investiţia. Şi apelăm la toţi cei care consideră că pot să plătească mai puţin la încălzire şi la apă caldă să folosească această pârghie'', a spus Borbely.

Acesta a precizat că după data de 1 iunie doritorii se pot prezenta la agenţiile judeţene pentru protecţia mediului.

În privinţa programului pentru construirea pistelor de biciclete, pentru care se derulează de asemenea fonduri foarte mari, Borbely a spus că ghidul solicitantului va apărea în cel mult două săptămâni în Monitorul Oficial.

''Este un program care mi-e foarte drag şi sper să avem cât mai mulţi candidaţi. Avem 50 de milioane de lei, dar putem să suplimentăm. E important pentru că nu e foarte mare efort, nu cu mulţi bani poţi să facă piste pentru biciclişti'', a mai spus Laszlo Borbely.

Electrica Serv: parc fotovoltaic de 53 mil. euro in planul de investitii

Filiala de servicii si intretinere a furnizorului de electricitate Electrica vrea sa intre pe piata productiei de energie prin construirea, in apropiere de Bucuresti, a unui sit care sa cuprinda o fabrica de panouri solare si o cladire independenta energetic, ce va fi alimentata de o centrala fotovoltaica, relateaza Wall-Street.ro.

“Vrem sa amplasam situl intr-un spatiu pe care il avem in proprietate. Fabrica va produce panouri si va avea, in primul an de functionare, desfacerea asigurata pentru ca panourile produse vor fi folosite la centrala fotovoltaica”, a declarat Nicolae Serban, directorul general al Electrica Serv, intr-un interviu acordat Wall-Street.ro.

Proiectul, elaborat in 2010, presupune un sit pe o suprafata de 30.000 de metri patrati in apropiere de Capitala, acolo unde in prezent se afla un centru de instruire a angajatilor ai Electrica Serv.

Centrala fotovoltaica va avea o putere instalata de 1,3 megawatti, iar fabrica va fi compusa din doua linii de productie cu o capacitate de 32 de panouri pe ora (56.320 de panouri/an). Investitia totala se va cifra la 53 de milioane de euro, bani pe care Electrica Serv spera sa-i obtina ori de la banci, ori de la un operator de retele de electricitate.

“Investitia va fi finalizata la doi ani dupa asigurarea finantarii”, potrivit estimarilor lui Serban citat de Wall-Street.ro, care a adaugat ca in prezent compania se afla in cautarea unui partener care sa acopere costurile sitului de productie de energie solara.

Potrivit Wall-Street.ro, demararea proiectului va avea loc dupa finalizarea procesului de restructurare a companiei, inceput in urma cu doi ani. Tinta reorganizarii a fost reducerea cu 20% a numarului personalului, de la 7.500 la 6.000 la inceput de 2011, dar si reducerea cheltuielilor. Astfel, din cele 42 de agentii locale au ramas doar 27, iar dintre cele 78 de posturi de directori au fost suprimate 20. In prezent, Electrica Serv are opt sucursale, aferente regiunilor Banat, Dobrogea, Muntenia Sud, Moldova, Oltenia, Transilvania Nord, Transilvania Sud si Muntenia Nord.

Explozia verde: eolienele au produs in primele trei luni din 2011 cat au facut tot anul trecut

Producţia de energie verde a înregistrat un adevărat boom în primul trimestru al anului, electricitatea generată de turbinele eoliene, hidrocentrale mici, parcurile solare sau de centralele de biomasă fiind suficientă pentru alimentarea timp de trei luni a circa 600.000 de gospodării, de cinci ori mai multe faţă de primele trei luni din 2010, arata Ziarul Financiar.

Cea mai spectaculoasă dezvoltare în perioada analizată a înregistrat-o energia produsă în parcurile eoliene. Astfel, pe fondul intrării în funcţiune a marilor parcuri de turbine, cum este cel al cehilor de la CEZ din comuna dobrogeană Fântânele, al Enel sau al Energias de Portugal, producţia de energie eoliană a crescut în primele trei luni ale anului de peste 50 de ori comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Transelectrica, aproape 75% din toată energia verde produsă local venind din acest tip de investiţii.

Calculele au fost realizate pornind de la faptul că din datele Transelectrica rezultă că în primele trei luni ale anului au fost emise 281.936 de certificate verzi în contul energiei eoliene, valoarea totală a acestora ridicând-se la peste 15 milioane de euro – arată Ziarul financiar.

Energie solara experimentala

Un turn solar ascendent (de asemenea cunoscut ca si cos solar sau horn solar) consta intr-o mare sera care se continua ca o palnie intr-un turn central. Cand lumina soarelui straluceste peste sera, aerul din interior este incalzit, si se extinde. Fluxurile de aer de expansiune ajung spre turnul central, unde o turbina transforma debitul de aer in energie electrica. Un prototip de 50 kW a fost construit in Ciudad Real, Spania si a fost exploatat timp de opt ani inainte de dezafectare sa, in 1989.

Un iaz solar este un bazin de apa sarata (de obicei 1-2 m adancime), care colecteaza si stocheaza energia solara. Iazurile solare au fost propuse initial de catre Dr. Rudolph Bloch, in 1948 dupa ce a dat peste rapoarte de un lac, in Ungaria, in care temperatura a crescut cu adancimea. Acest efect a fost ca urmare a sarurilor in apa lacului, care a creat "o densitate gradient", care au impiedicat convectia de curenti. Un prototip a fost construit in 1958 pe tarmul de la Marea Moarta in apropierea Ierusalimului. Iazul a constat din straturi de apa care a crescut succesiv, de la o solutie slaba de sare la suprafata la o solutie concentrata de sare la fund. Acest iaz solar a fost capabil sa produca temperaturi de 90 ° C, in stratul inferior si a avut o valoare estimata de eficienta de solar- electricitate de doua procente.

Dispozitivele termoelectrice, sau "thermovoltaice" convertesc o diferenta de temperatura intre diferite materiale intr-un curent electric. Prima data s-a propus o metoda de stocare a energiei solare de catre pionerul solar Mouchout in 1800, termoelectricele au reaparut in Uniunea Sovietica in anii 1930. Sub indrumarea savantului sovietic Abram Ioffe a fost utilizat un sistem de concentrare pentru a genera putere termoelectrica pentru un motor de 1 CP. Termogeneratoarele au fost folosite mai tarziu în programul spaţial american ca o tehnologie de conversie a energiei pentru alimentarea misiunilor in spatiul profund, cum ar fi Cassini, Galileo si Viking. Cercetarea în acest domeniu, este axata pe cresterea eficienţei acestor dispozitive de la 7-8% la 15-20%.

Sistemele solare de putere ar folosi-o mare retea solara in orbita geosynchronous pentru a colecta lumina soarelui si a dirija acest fascicul de energie sub forma de radiatii de microunde catre receptoarele (rectennas) de pe Pamant pentru distributie. Acest concept a fost propus prima data de Dr. Peter Glaser, in 1968 si de atunci o mare varietate de sisteme au fost studiate, fiind propuse ambele, fotovoltaicele si tehnologiile de concentrare termica solara.

Desi inca in stadiu de concept, aceste sisteme ofera posibilitatea de a oferi putere de aproximativ 96% din timp. In 2008, John C. Mankins, un fost cercetator NASA, a folosit cu succes unde radio pentru a trimite putere solara intre doua insule din Hawaii, un experiment finantat de Discovery Channel. Mankins susţine ca acest fapt " dovedeste existenta tehnologiei pentru dirijarea puterii solare de la satelitii inapoi la pamant."

Fotovoltaice

Generarea energiei electrice

Lumina solara poate fi convertita in energie electrica folosind fotovoltaicele (FV), concentrarea puterii solare (CPS), si diverse tehnologii experimentale. FV au fost utilizate in principal pentru alimentarea cu energie a aplicatiilor mici si mijlocii, din calculatorul alimentat de o singura celula solara, pentru a furniza independenta caselor alimentate de un spectru fotovoltaic. Pentru generatii de scara mare, instalatiile CPS ca SEGS au fost un lucru normal, dar mai recent, instalarea unor FV-uri de multi-megawati este un lucru tot mai comun. Finalizata in 2007, de statia de putere de 14 MW in Clark County, Nevada si amplasamentul de 20 MW in Beneixama, Spania sunt caracteristicile tendintei spre centralele fotovoltaice mai mari in SUA si Europa.

Fotovoltaice 

Instalatie de 11 MW de energie solara in Serpa, Portugalia.

O celula solara, sau fotovoltaica (PV), este un dispozitiv care transforma lumina in curent utilizand efectul fotoelectric. Prima celula solara a fost construita de Charles Fritts in anii 1880. Desi prototipul cu celule de seleniu transforma mai putin de 1% din lumina incidenta in energie electrica, atat Ernst Werner von Siemens cat si James Clerk Maxwell au recunoscut importanta acestei descoperiri. In urma lucrarilor lui Russell Ohl in 1940, cercetatorii Gerald Pearson, Calvin Fuller si Daryl Chapin au creat celulele solare de silicon in 1954. Aceste prime celule solare costau 286 USD /watt si au ajuns la randamente de 4.5-6%.

Cele mai vechi aplicari semnificative de celule solare au fost ca o sursa auxiliara de energie la satelitul Vanguard I in 1958, care i-a permis sa-si continue transmisia mai mult de un an dupa ce s-a epuizat bateria chimica. Operatiunea de succes a celulelor solare in aceasta misiune a fost duplicata in mai multi sateliti sovietici si americani, si de la sfarsitul anilor 1960, FV a devenit sursa de putere stabilita pentru ei. Fotovoltaicele au jucat un rol esential in succesul comercial al primilor sateliti, cum ar fi TelStar, si raman vitale pentru infrastructura actuala de telecomunicatii.

Costurile ridicate ale celulelor solare au limitat folosirea terestra pe parcursul anilor 1960. Acest lucru s-a schimbat la inceputul anilor 1970, cand preturile au atins niveluri care fac generatia PV competitiva in zonele izolate, fara acces la retea. Utilizari initiale terestre includeau alimentarea statiilor de telecomunicatii, platforme de ulei dealungul coastei, geamandurile de navigatie si trecerile de cale ferata. Aceste aplicari independente de retea s-au dovedit de succes si au reprezentat mai mult de jumatate din capacitatea instalata in intreaga lume pana in 2004.

Criza petrolului din 1973 a stimulat o crestere rapida in productia de FV in anii 1970 si inceputul lui 1980. Economiile rezultate din productia la scara, a dus la cresterea productiei, iar impreuna cu imbunatatirile in performanta sistemului au scazut pretul FV de la 100 USD / watt in 1971 la 7 USD / watt in 1985.

Preturile petrolului aflate in continua scadere la inceputul anilor 1980 au condus la o reducere a fondurilor pentru fotovoltaice R & D si o intrerupere de credite fiscale asociate cu actul normativ a taxelor de energie din 1978. Acesti factori au moderat cresterea la aproximativ 15% pe an din 1984 pana in 1996.

De la mijlocul anilor 1990, pozitia de lider in sectorul FV s-a mutat din SUA in Japonia si Germania. Intre 1992 si 1994 Japonia a crescut finanţarea C & D, a stabilit orientari nete de contorizare, si a introdus un program de subventie pentru a incuraja instalarea de sisteme de FV rezidentiale. Ca rezultat, instalaţiile de FV in tara au crescut de la 31.2 MW in 1994 la 318 MW în 1999, si cresterea productiei la nivel mondial s-a marit cu 30% la finele anilor 1990.

Germania a devenit lider de piata la nivel mondial, de cand a revizuit sistemele sale de tarifare a alimentarii, ca parte a actului normativ a surselor regenerabile de energie.

Capacitate instalata FV a crescut de la 100 MW în 2000 la aproximativ 4150 MW la sfarsitul anului 2007. Spania a devenit cea de-a treia piata ca marime dupa adoptarea unei structuri similare a tarifului de alimentare in 2004, in timp ce Franta, Italia, Coreea de Sud si Statele Unite au inregistrat recent cresteri rapide, ca urmare a diferitelor programe de incurajare si a conditiilor de pe piata locala.